Onor Guvern, hai sictir!

Ma seaca o intrebare redata insistent intr-o reclama la o banca “jmechera” : De ce te-ai facut antreprenor?

Chiar asa: de ce mama ma-sii m-am facut antreprenor? M-am facut antreprenor ca sa-mi castig singura banii, sa nu fiu “asistata” sau in sarcina statului, sa am propriul meu program si libertatea mea de miscare, sa-mi vand talentul si cunostintele direct, la valoarea pe care o consider eu si nu la mercurialul – grila “echitabil”  al guvernului. M-am facut antreprenor din multe alte motive pe care nu le mai trec aici.

Problema este ca am ajuns sa simt ca sunt intr-un, nu mare, foarte mare conflict cu Guvernul. Acest guvern care vine si ma spoieste de bani. De banii mei! Bani pe care eu ma chinui sa-i fac in fiecare luna si din care ii dau si lui, “amaratului”, iar el, nemernicul, nu-i da la scoli si spitale ci la UE si studii de fezabilitate supra-supra-evaluate “cfm SEAP”. SEAP – sistemul electronic de achizitii publice care este de fapt Sistemul Electronic de Aplicare a Parandaratului, si credeti-ma, stiu ce spun!

Revenind, guvernul vine si ma taxeaza cu pana la 80% din veniturile mele. Proprietatea mea, ca veniturile astea nu-mi sunt alocate de cineva. Sunt proprietatea mea. Pentru proprietatea asta sunt datoare de un impozit ( 16%). Atat.  Nu mai pun la socoteala ca statul nu-mi da nici-un comision ca-i adun si virez in conturile grasane TVA-ul, desi pe mine si banca si trezoreria ma taxeaza la transfer ( Sic!). Tot acelasi stat insa, plateste saci de bani Postei Romane prin ANAF sa ma anunte lunar ca mi-am platit datoriile la timp, asa, ca un semnal stravechi de: “Dormi linistit, NU ai datorii la stat”. Asta pentru ca statul ma considera un tampit care nu stie ce dracu’ a facut cu banii.

Daca proprietatea este garantata de stat, atunci, cum puii mei vii tu stat si-mi spui ce sa fac eu cu banii mei? Cum vii tu si-mi scuipi in fata ca ai luat bani dintr-o parte si-ai carpit in alta parte? Cum vii tu si-mi spui ca pui bani sa cumperi “Cumintenia pamantului” cand tu ai j’de mii de analfabeti, dezbracati, sate fara lumina, copii morti de rujeola ca n-ai fost in stare sa-i vaccinezi la timp?

Onor guvern, hai SICTIR!

Advertisements

Sambata in pijamale si TV

Prieteni, niciodata, absolut niciodata cand aveti o sambata libera sa nu porniti televizorul pe canalele de stiri. Stati in pijamale, sunati-va prietenii, jucati-va cu cainele ( daca aveti), certati copilul, bateti nevasta ( sotul unde e cazul), pupati-va cu vecinii dar nu va uitati la stiri!!

Eu am comis-o! Gresit! Rau, rau, rau…

Titlu de week-end:

“Iohannis nemultumit pe fb pentru votul senatorilor in cazul Vosganian”. Adica, domnul acesta care “a luat tara inapoi”, e nemultumit ca senatorii nu s-au aliniat la cererea DNA asa, simplu si fara multa vorbaraie, direct si fara comentarii. Adica, dom’le, pentru Ariton ati dat verde si pentru Vosganian nu?

Pai, cu respect, nu cunosc speta integral, dar inteleg ca Vosganian e acuzat de cheltuieli ilegale nu de coruptie. Daca printre voi este vreun economist bazat il rog sa-mi spuna si mie care este legea si articolul de lege care prevede sintagma “cheltuieli ilegale” si care este definitia ei ca eu in Codul fiscal si ceva legislatie de contabilitate publica n-am gasit-o. Asta  intr-o ordine de idei.
In alta ordine de idei, de cand parlamentul trebuie sa se execute la recomandarea oricarei institutii externe lui? Pentru cei care nu sunt juristi trebuie sa mentionez ca dupa noul CPP urmarirea penala se incepe in rem, adica se cerceteaza fapta – daca exista, daca se confirma ca este infractiune, daca exista suspecti in cauza, daca se dovedeste ca suspectii au efectuat acte materiale in cauza. Pana la a fi suspect toti cei care sunt banuiti a sti ceva despre caz, ori cei despre care se face referire in plangere sunt martori. Tu, procuror, poti cerceta. Si poti cerceta indiferent de pozitia sau statutul social al martorului ( proasta denumire, proasta comisie de concepere a noilor coduri penale si de procedura penala, proaste coduri!). Daca toate se confirma ajungem la urmarirea penala. Aici e problema DNA. Pentru show TV, DNA cere aviz favorabil pentru urmarirea penala a parlamentarilor. Este numai una dintre caile prin care se poate incepe aceasta procedura. Se poate face urmarire penala si fara anuntarea suspectului si acesta poate fi anuntat de procedura care s-a desfasurat la final, cand i se prezinta rechizitoriul si intregul material de urmarire. Simplu si fara tam-tam. Numai ca atunci n-ar mai fibrila masele si vizibilitatea DNA ar fi cam cat gaura cheii, daca nu chiar mai mica. Pe langa acest aspect, difuzorii de programe TV ar trebui sa cheltuie si ei ceva bani din publicitate pe niste filme, divertisment ori stiri adevarate pentru tolomacii care lasa deschis TV-ul in week-end.

Nu se intampla asa insa, ei o dau gratis cu DNA.

Revenind, daca n-aveti caine, pisica, copil, nevasta…luati-va macar o pijama! Stati toata ziua in pijama si cititi o carte, beti cafea, rontaiti mere, dar nu va uitati la stiri!

 

Rh-ul, tabu!

Sunt mandra si fericita posesoare a unui Rh negativ. Negativ pur! Mentionez ca este foarte important, ori, cel putin, asa am descoperit eu de curand. Sa fii negativ pur e o chestie cam ca aia cu arienii.

Persoanele cu rh negativ au predominant in sange cuprul, spre deosebire de cele cu rh pozitiv care au mai mult fier.

Deoarece am niste dezechilibre electrolitice si ma tot caut de cativa ani buni, fara succes, ca toata lumea imi spune ca analizele sunt perfecte si nu m-am lipit de nicio alta boala moderna ( un atac de panica, ceva, un stress, o chestie de succes..), ma gandii eu sa vad ce-i cu rh-ul acesta si ce face cuprul asta in sangele meu.

Proasta miscare! Spun asta din mai multe motive:

1. Google pe limba noastra n-a gasit nici-un studiu care sa arate care ar fi nivelul de cupru normal intrun organism cu rh negativ ( stiut ca avem mai mult cupru decat pozitivii), ceea ce inseamna ca niciun doctorand la medicina nu a fost interesat de tema asta de cercetare. Nu ca ar avea de ce intro perioada in care toata lumea face “copy/paste” si, la urma urmelor, suntem doar 7% din populatia globului cu acest rh, deci, nu merita efortul.

2. Google in engleza m-a condus catre un milion de site-uri de nebuni. Medical nimic notabil. Sunt insa mii de grupuri de adepti ai teoriei conspiratiei care si-au facut o pasiune din a analiza de unde se trag cei cu rh negativ. Cele mai multe concluzii spun ca ne tragem din zei, din extraterestrii care au populat pamantul si suntem reptilieni. Suntem o rasa noua puternica, desteapta si cea mai cea! Shit! Am trait 45 de ani fara sa stiu ca am sange albastru ( de la cupru) si ca sunt de vita extranobila!

Ma gandesc serios sa o las mai moale cu rh-ul asta negativ, ca nebunilor nu le trebuie mult pana incep sa ne vaneze. Acum sunt preocupati cu razboiul religios, cu muslimii, dar trece si asta si , maine-poimaine, ma trezesc ca incearca sa ne extermine..

Asta, asa, ca tot suntem toleranti si civilizati!

Filozofeala contemporana sau Cui (qui) prodest?

E luni dimineata si ar trebui sa merg la serviciu. Mie imi place la serviciu, imi place sa-mi fac treaba si s-o fac cat de bine pot. Numai ca acum serviciul meu e asa…o chestie la care te duci si nu prea ai mare lucru de facut, e cam pe “duca”. Nu prea te mobilizeaza nimic atunci cand vrei sa construiesti dar “ai naibii de conducatori” realoca la alt site materialele de constructie.
Cunoastem multi dintre noi dictonul “La vremuri noi, oameni noi”. Cam asa e la mine si nu doar la mine ci sunt convinsa ca aceeasi situatie este in multe locuri din tara, acolo unde ciocoii noi au decis “la ceas de seara” sa scape de baronii vechi.Acum, cine i-a facut baroni pe unii nu se mai stie, se pierde in negurile vremii..Unii sunt baroni, altii doar s-au trezit cu titulatura nobiliara si inca isi mai fac analize sa vada daca au sange albastru.
Ideea este ca m-am trezit in situatia in care ma intreb de ce sa merg la serviciu. Pentru ce? Am luat in urma cu 6 (sase) ani un lucru si am muncit zi de zi sa-l cresc, sa-l fac cunoscut, sa-l fac util. Ghici ce? Mi-a iesit! Dar pentru asta am lucrat zi de zi, am stat in picioarele fiecarui client, am stat in ploaie, in vant, in soare arzator, am sfatuit si sprijinit mii de oameni, am suportat plansete, sfaturi, comentarii, arogante, ostilitate, urlete, cam tot ce se poate in materie de “comunicare” cu rasa umana. Efectul dupa sase ani este distonie neurovegetativa, probleme cu tiroida, epuizarea suprarenalelor, adica, in traducere libera, un fel de leguma umblatoare care lesina din nimic. Asta pe linie de sanatate. Pe linie de serviciu, efectul este ca oamenii noi, aduc oameni noi si se incurca in cei vechi cu care nu stiu ce sa faca.
Sunt zeci si sute de oameni pe care i-am ajutat fara a cere niciodata ceva in schimb. Ma opresc pe holuri discret si-mi spun ca nu e bine ce-i acum. Ma intreaba de ce nu raman alaturi de ei. Sunt oameni batrani si pe care viata i-a incercat in multe feluri. Multi imi doresc bine si-mi mai spun ca daca in tara asta ar fi mai multi oameni ca mine lucrurile ar merge altfel. Te emotioneaza astfel de lucruri, le multumesti si mergi mai departe. Apoi, te uiti in jur si vezi degradarea, interesele, prostia. Te uiti la tine care esti o frunza in bataia vantului si nu te hotarasti daca sa te rupi sau sa mai stai sa vezi ce se intampla. In ambele variante pentru tine e lansare in necunoscut. Nici-o certitudine. Celor noi le esti util pana invata ce stii tu apoi nu-i mai pasa nimanui. Le spui ce stii? Eu nu prea vreau sa le spun. Oricum nu-i pasa nimanui!
Revin atunci si ma intreb cui a folosit toata munca si epuizarea mea. Ce-am castigat cladind pentru tara? Ce-mi foloseste ca pot sa merg cu capul sus ca mi-am indeplinit misiunea? Tara asta ce-mi da mie in schimb? Un mare nimic! Nu-mi plateste facturile, nu-mi da teren la tara, nici macar nenorocita de pensie nu mi-o va da la cum merg lucrurile.
Merita statul asta sa-i dai ceva? Nu! O hidra hrapareata si sfidatoare…

7 ani de acasa

Scotland Yard si familiile a trei adolescente de origine musulmana sunt ingrijorati ca fetele au plecat in Siria pentru a deveni miresele jihadistilor. Zau? Pe bune?

In vest, in general, datoria parintilor este sa-si creasca plozii pana la adolescenta dupa care, la 18 ani, le dau un sut in partea dorsala care sa le asigure pornirea in viata. In vest, in general, parintii nu prea stiu sa creasca un copil. De obicei se axeaza pe tot felul de carti si brosuri care le spun, imperativ, ce e important: nu-i dati zahar, nu le dati grasimi, nu le dati lapte de vaca (pentru ca exista un lapte praf perfect), neaparat dati-le pre si pro-biotice (???), legati-l de gat si porniti la plimbare, etc. Nu tu dragoste, nu tu mangaiere, nu tu comunicare (inscrieti-l la psiholog!!!).

In aceste conditii, adolescentul, neavand un prieten si-un sfatuitor in familie, neavand inca acea capacitate de a discerne intre bine si rau, se lasa fascinat de iluzoria stare de bine prezentata in culori parfumate in media si mediul online.

Printul pe cal alb din vremea mea se numea Harap-Alb. Printul lor e calare pe Porsche Cayenne iar uneori, pentru adolescentele mai aventuroase, pe tunul anti-racheta. Daca printul mai arata si very “macho” – cu turbanul lasand sa-i atarne intr-o parte si cu pieptul dezgolit succesul e garantat! Bine sau rau nu mai are nici-o relevanta la varsta lor. Conteaza ca e frumos si zice ca ma iubeste!

Totusi, in cei sapte ani de-acasa, mama si bunica m-au invatat ca pe langa Harap-Alb mai exista si spanul. Si eu am stiut! Dar asta pentru ca mama m-a crescut cu drag si mi-a fost aproape, mi-a spus ce-i bine si ce-i rau, m-a lasat sa dau cu capul de tocul de sus, urmarindu-ma si intreptandu-mi drumul fara sa simt, asa incat eu sa pot sa fac diferenta intre bine si rau.

Polita romana nu trebuie sa-si faca griji ca trei tinere bezmetice de origine musulmana au plecat de-acasa in Siria sa devina mirese… Cel putin deocamdata!

PS Sper ca familiile sa-si recupereze fiicele, iar acestea sa fie in siguranta.

Ce frumos ne mintim ca ne pasa

Ce frumos ne mintim ca ne pasa. Ne mandrim cu un cerc de prieteni. Cu unii, foarte apropiati, ne facem confidente. Spunem ca sunt prietenii cei mai buni. Ne intelegem mai bine decat cu fratii. Prostii!! Ii mintim pe ei si ne mintim si pe noi. Daca am avea curajul sa privim cu adevarat in interiorul nostru am vedea ca nu-i asa. Ne facem confidente doar pana la nivelul in care ne simtim in siguranta. Nu ne pasa! Spiritul de supravietuire nu se mai manifesta in sensul sigurantei vietii. S-a transformat subconstient in protectia psihica. Avem un necaz sau avem o bucurie si sunam neaparat un prieten. Nu pentru a-i face confidente sau pentru ca a stat cu grija noastra. Nu. Sunam un prieten sa ne laudam cu experienta noastra. Nu pentru ca el ar invata ceva din ce ni s-a intamplat, nu pentru ca avem nevoie de ajutor. Nu. Pur si simplu ca sa ne laude sau sa-i simtim compasiunea, uneori ca sa ne spuna ce vrem noi s-auzim, sa ne dea dreptate…Sunam un prieten ca sa ne hranim orgoliul cu vorbele lui…

Ne mintim ca ne pasa. Ne mintim ca suntem prieteni. Prostii…Nu suntem in stare sa fim sinceri nici cu noi insine. De cate ori la un test cu intrebari prea intime n-am mintit? De cele mai multe ori. Daca rezultatul nu este pe placul nostru reluam intrebarile pana iese ce vrem noi sa iasa…Daca ora nasterii nu e buna si astrologic te-ai nascut fecioara o schimbam pana iese zodia balantei…Astia suntem…

Prietenia? Dureros, dar tot minciuna. Legatura e perfecta pana cand interesele noastre se bat cap in cap. Unii mai curajosi renunta, dar nu de tot. Si nu sunt multi curajosi! Totul e perfect cat sunt interese comune. Exista prieteni de petreceri, prieteni de pasiuni, prieteni la bucurie, prieteni la necaz…Nu prea exista prieteni si-atat! Prieteni pur si simplu. Prieteni de nimic. Toti cei care sunt prieteni au ceva in comun. Nu poti sa fii numai bun si-atat si sa fii prieten cu cineva. Asta se cheama crestin sau camarad daca pe langa a fi bun nu imparti si alta pasiune sau legatura cu acel cineva. Asta nu-i prietenie.

Ce frumos ne mintim ca ne pasa! De fapt, NU! Nu ne pasa. Nepasarea e inconstienta deci nu e nimeni vinovat si nici nu are motivare. Face parte din firescul zilelor noastre.

Poate daca am fi mai putin ocupati am intelege unde am ajuns. Suntem prea ocupati ca sa vedem ca ne afundam in minciuna si nepasare. Ne-am creat prea multe norme asa-zis sociale care ne obliga la minciuna. Nu-i frumos sa spui nu! De ce, daca asta-i adevarul? De ce sa sa-l ascult daca nu-mi pasa? De ce sa spun ca-i frumos daca-i urat?

Sunt una dintre cei carora le mai pasa. Nu stiu daca de toate, dar inca imi mai pasa si mi-o iau aproape de fiecare data cand imi pasa…Fiecare zambet ma costa cam un pumn de lacrimi…Stiu ca trandafirii cresc din gunoi…

Ne mintim ca ne pasa, dar mai merita sa-ti pese?

Je ne suis pas Charlie.

Eu nu sunt Charlie.

Milioane de vietuitori posesori de creiere mai mult sau mai putin functionale sunt la aceasta ora Charlie. Ei bine, fara a avea intentia de a merge impotriva curentului, eu NU sunt Charlie. De ce sa fiu Charlie? Pentru ca redactorii acestei gazete au avut ghinionul sa moara inainte de vreme? Este trist si am toata compasiunea pentru familiile lor. Asta nu inseamna ca sunt martiri sau eroi. Redactorii de la Charlie Hebdo au fost ucisi de doi descreierati, doi tineri cu psihic labil, fond pe care si-au gasit loc ideile fundamentaliste cu care i-au indoctrinat alti descreierati.

Franta n-a fost lovita de teroristi. Franta a fost lovita de ignoranta si neputinta sa de a integra milioanele de maghrebieni care au invadat-o. Franta a fost prea ocupata sa faca ordine in alte regiuni ale lumii si si-a ignorat propriile nevoi.

Eu nu sunt Charlie. De ce sa fiu Charlie? Pentru ca aceasta gazeta s-a exprimat liber? Pana unde merge libertatea de exprimare? Pretindem ca suntem civilizati. Respectam si cerem respect. Unde este respectul in desenele din Charlie Hebdo? Daca-mi bat joc de mine asta imi da dreptul sa-mi bat joc si de tine? Blamam islamistii, ii numim fanatici si teroristi si tinem cu dintii sa-i “civilizam”. De ce? Si ei vor sa ne civilizeze pe noi si bag de seama nu ne prea place.

Suntem civilizati? Atunci poate e cazul sa vrem sa-i cunoastem si sa-i respectam.

Am totusi o indoiala in ce priveste superioritatea noastra cand ma uit si vad milioane de Charlie…Cati dintre toti acesti “Charlie” au ales constient sa fie Charlie? Cativa…Restul, o turma de nebuni care merg cu valul..

Moda dupa alegeri

Nu vreau sa ma imbrac in albastru!! Imi place albastru royal, dar nu vreau sa ma imbrac in albastru fortat. Vreau sa ma imbrac in ce culori ma simt eu bine. Ori mie imi place rosul. Nu vreau nici funda galbena la gat! Mie imi place rosul!

De la alegeri incoace, tot fb-ul e inundat de radicalisti Johannisti care ataca fara drept de replica pe oricine nu a votat ca ei. Nu conteaza ca ceilalti sunt sau nu inregimentati politic. Nu conteaza opiniile lor. Acestia nu au nici macar dreptul sa argumenteze logic alegerea facuta. Mai rau decat atitudinea comunista cand, macar de fatada, puteai sa aduci argumente in favoarea ta. In fata Johannistilor nimic nu conteaza. Ei sunt pe pozitia agresiva ca si cand cineva le-a invartit cheita la maxim si ei executa. Mai stiti broscuta cu cheita? O invarti si sare! Asa fac Johannistii! Speranta pacii sociale si a unei uniuni populare pare mai departe decat luminita de la capatul tunelului. Sloganul de dupa alegeri: “Ne-am luat Romania inapoi!” a impartit pentru prima oara cu adevarat tara in doua – Noi si voi! Social, de la alegerile din ’96 cand cine era impotriva lui Iliescu era ostracizat nu s-a mai intamplat asta. Am involuat in 20 de ani mai mult decat in 45 de ani de comunism. Bravo, clasa politica! Felicitari!

Ei bine, eu nu vreau sa ma imbrac in albastru cu funda galbena la gat! Mie imi place rosul!

Am sa ma imbrac in rosu, si-am sa continui sa fiu toleranta, intelegatoare, sa-mi respect prietenii si pe toti cei care ma cunosc, sa-i ajut pe cei care au nevoie cat pot, sa-i iert pe cei care gresesc, sa-mi cer scuze cand eu gresesc si sa-mi pastrez valorile !

Imi place rosul, foooaaarte mult! Imi place rosul, foooaarte mult! 🙂

Prezidentiale 2014

De obicei stau in banca mea. Am un cont fb discret doar pentru colegi si foarte apropiati. Nu postez, nu dau check-in, nu prea comentez. Astazi, prima zi dupa alegeri, trebuie sa ma exprim si eu intr-un fel:

Am obosit sa vad pe fb stegulete tricolore chinezesti de poseta marcate cu sintagma “Ne-am luat tara inapoi!”. De unde ati luat-o, MĂ? O furase cineva? A fost a voastră anterior si-ati pierdut-o ca prostii? V-a lasat-o mostenire cineva si v-a retrocedat-o Base? De unde ati luat-o? De la noi ceilalti? Nebuni euforici! Daca ati luat-o de la noi ceilalti, cu noi ce faceti acum? Ne faceti ghetouri? Ne expatriati? Ne-aruncati in Dunare? Ce mama naibii faceti cu noi, restul de 5 milioane care am fost la vot? Va cerem voie sa traim si noi pe-aici?

Am auzit pana la obsesie sloganuri legate de diaspora: Diaspora n-a putut vota! Nu au fost destule sectii de vot! In diaspora s-a stat ore intregi la vot in ploaie! Zău, MĂ? Pai cate sectii de vot vreti voi? La fiecare colt de strada? Toate tarile civilizate fac sectii de vot strict la consulate si ambasade! Ce-i aia, in tara straina, sa vii tu si sa faci ce vrei? Unde te crezi? In Romanica de unde ai fugit si unde fiecare trist face ce-l taie capu’? Ce-i aia sa urli la Carabinieri ca dau cu gazu’ in cetateanu roman? Pai te-am pus eu sa faci revolutie in tara lor? Ai stat in ploaie sa votezi? Da cin’ te puse? De ce n-ai venit sa votezi acasa, ca la noi a fost cald si bine! Era un soare si-o caldura ca am mers in slip la vot!

Majoritatea celor plecati sunt oameni de buna credinta care si-au facut un rost. Respect! Sunt insa si cei care care au facut tot teatrul si care nu si-au avut rost nici acasa dar nici pe unde au ajuns…Diaspora…

V-ati luat tara inapoi…Prostime agramata si fudula! Sa dea Domnul sa nu faceti ce trebuie cu ea c-apoi vedeti voi…De la NOI!